în sfârșit nesfârșit

viața sub pretextul e v o l uției

din simțământ

o credință penetrantă

se dibuie la capătul discuției

nicicând prelinsă

ca legată f_r a z ă

când drumul bătut de multe pi_c i o a r e

își uită generațiile și strămoșii

dar le cântă dogma națională

.

nici un nume mai doare

dup-o mare prelinsa de emoții…

.

vicii împletite-n materia primă

scot la iveală ființa adevărată

dezlegată de limita colectivă

și stelele mor

și devin lumină

degenerează mintea-n chin

.

în golul străfund

de avarie meschină:

o gaură neagră

dezmințită-n deplin

unde gândul bun e visul creator

și ființa respirare adâncă

voința unui act formator

spirit veșnic

și undă chemândă

.

în sfârșit o ceață albă

structură și frecvență

din coconul cărnos se-nalță

prin ființa-i imanentă

.

© j.w.waldeck 24.01.2009

Please do not USE
anything of my work!

subconștientul efemer

primind dragoste de la necunoscuți
aparțin străinilor
fără prejudecăți
și-ntenții nespuse
.
o galaxie înghite alta pe roate
voia unui Dumnezeu poate
sau al unei rase avansate
.
de te vaiți la el pentru
treburile tale de ură
din nevoi parșive
l-ai stricat de gură
.
nimic nu-i fără voia lui
iar drACU nare vină-n cui
.
t-O-t din cea gaură a ieșit
doar subconștientul efemer
sursei similare de dureri
.
poate-ți șoptesc altădată
de ce fiecare Zeu tace
și nu-l confunda cu niște alimentare
umplute cu dorințe umane
.
nu-ți tulbur credința pământească
cu diversitatea negată
și lasă-mi neiertarea virgină
.
un stăpân nu trebuie să ierte
ce-mi confiscă-n suflet răsuflarea
pentr-o fericire statică
unde hohotele persist veșnice
îndrăgind niște goluți de ședință
cerșindu-și posturi vrednice
.
n-oi fi eu un univers în mare
dar nici în cel mai mic
nu se află lipsă inertă de mișcare
.
.
© j.w.waldeck 2008
.
Please do not USE
anything of my work!

simţ nesimţit

nicicând nu-ţi voi spune
că-ţi port sufletul la gât
de mure
sortite-n raze parfumate
  .
nicicând te rog pe nume
  .
  .
sorbi din clepsidra sângerata
visele mele
retrăite de fantome
.
  .
doresc să uit
frumu s e t e a
de care suferă lumea
.
scobind în răni
mai adânci decât iadul
inventat
de-un d:zeu nebun
.
  .
universul încins nesfârşit
revoltă prin stele muribunde
  .
lumini divine
căutând veşnic
o astfel de privire
de nemurire
.
  .
NIMIC umplut de fericire
(neştiută de con=stiinţe)
mereu în devenire inocentă
.
dar fără întâmplări mortale
vis embrionic în floare

© j.w.waldeck 2009
.
Please do not USE
anything of my work!