avem de vânzare epoca de aur!
revoluția i-a împrăștiat!
mafia globală apărută-n lauri
înlocuiește mafia centrală
ieri antiimperialist fruntaș și nănaș
astăzi fabricant cu restaurant
.
unde și-a copt sula proastă vița
pacostea-i plătește mita
.
burta Românului:
spațiu nemăsurat de fantezii
ațâțat de jucării
unde nu răsare – n-are soare
UNDE din nimic s-adună
sari mămuca! hai tăicuță!
graba moare-n fugă
.
nu mai avem… (un vechi refren)
păi ce nu mai aveți?
minte?
sursă proprie de îndemn?
oameni capabili de soluții
fără politică discuții?
cinste?
.
iacă pituțe cu gust din păr asiatic
cea de casă nu mai priește
ciobanul cu brânza nu ivește
bunica cu legumele s-a dus
acu ne hrănește EhUh
cu toxine conservante
de țin o viață-n soare
.
obloanele cu vânzătoare –
târfe ce ștergeau golurile
din REGALE
prințesele muncitorului
muribund și fără glas
parcă au rămas…
.
.
© j.w.waldeck 2008
.
Please do not USE
anything of my work!
ultima evocare: națiunea planetară
te-ai răzvrătit în lumea-ntreagă!
sânge vărsat din plămân de pleavă
porți povara omorului
și coroana regiei
îți saltă numele pe steagul frăției
Europa întreagă se unește
puterea corporaților crește
veți aduna oamenii-n orașe ocnase
aleși cu oale sparte
iar pădurile cad pentru putere
când sat=elite vă prind în vedere
rămâne nimeni neprihănit
sub invizibilul lanț captiv
resursele apele pământul și globul
prețuit cu suflet
își pierd omul
iar fiecare cuvânt liber va primi
palma justiției și a rușinii
vis vândut și înlănțuit în aur
epoca inteligenței fictive
singur Dumnezeu e faur
unealta rece se minte
.
© j.w.waldeck 2008
.
Please do not USE
anything of my work!
a doua evocare: lume nouă în case străine
coborî în zbor cadouri bolnave
atârn podoabe peste firi grosolane
.
un gând de gunoi plin de puroi
sărută fetele și le umflă cu noroi
.
și negre se prefac ca un liliac
plin de prunci înverșunați
blegi – cu mutre ciopârțite de păcat
hapsâni și aprigi zdruncinați
.
poparele dispar și tradițile se uită
sângele vărsat nu cruță
.
simț destoinic de vietate divină
scufundat în nămol și crimă
.
© j.w.waldeck 2008
..
Please do not USE
anything of my work!
m-aţi trimis la cenusit drumuri
dincolo de carpaţii înfumuraţi
ocolesc grăjdarul sumbru –
politologilor piliţi de sfat
numai tineret prin chioşcuri mituite
centrele-s umplute de târfe
printre javre coteţe şi tricouri bulite
conserve cu peşte sub babe urâte
colo salasuiesc flori de copii
pe bureţi în canale aburite de fecalii
pe ziare cu teme din cult u r a generală
scheme cu tâmpenii din oboseală
tainele teroristilor cu cravate-n cuburi pătrate
se unesc în BĂNCILE foştilor COmunişti
celor – care lăsau fiicele violate de căţei
de-i băteau scriitorului cuie-n frunte
o frunte fără înfruntare freacă placate
pe vitrinele scumpelor alei vieneze
unei epoci superioare – dar prostite
de secolul naţional cu gelozii otrăvite
mai multă sare între picioare!
hai Mărie! cu sacoşele goale şi sparte oale!
n-ai luat pâine pentru mâine?
te-au scurtat de socoteală cu labele pe şine
aştepţi binele – surplusuri în fabrica cu Italieni
unde tinere trec la prietenie peste graniţă
şi tac! când le freci în pizda caldă
şi le fuţi pe actele false-n cur pân’ la ţâţă
împingi frica-n om de n-ai vatră şi masă
nici pat de pândă şi ultima oglindă
e sticla închisă de bere lâng-o pisică tremurândă
de frig veşnic în lumina beciului cu apa
se ridică bisericile ca sulele bogatanilor
în copilele sărmanilor fără haleală
mai cere preotul mită pentru viaţa amărâtă
şi-şi freacă barba neagră la paşti de pomană
m-aţi trimis ulcele la cenusit
urcă soarele pe albis şi ciorile ciocnesc
la geamurile gărgăunilor cu mercedes
care înainte vindeau oamenii la securişti
credeai în revoluţie şi spirit drept popor
şi vitregesti într-o ploaie de şomeri
rânjea fostul profet analfabet dictator
mai omenos decât vanzătorii de viitor…
© j.w.waldeck 2009
Please do not USE
anything of my work
cartofii tăvăliţi de singuri
masă zburdalnică de fluturi:
o pită neagră amară
prăjită-n usturoi cu smoală
atunci credeţi vorbelor sfinte
incitaţi de-nmorţiţi vânduţi de regim
vezi cum Dumnezeu se chinuie
când se-nmultesc de/plin
schingiuind – de-ai gândurile tale
de ajungi făr’ de tocmeală
bagă seamă că-n bidonul lor
mişună răutatea ca uriaş nor
norul viu de sângeroşi sugari
năpustit pe fiecare măgar
suge prostia pan’ se stinge
dar nu dispare ci se-ntinde
de zici un adevăr fără dovadă
iese lucrul la iveală
promise după moarte n-au fericire
dar linişteşte o sărăcie
© j.w.waldeck 2009
Please do not USE
anything of my work
pe malul carcerilor
rămăşiţe uriaşe de u=ZÎNE
nişte babe parşive
spală oboseala copiilor
tociţi de magazine
pe malul carcerilor
urcă trenul CFR grii şi ghemuit
prin WC-ul public
se scurge un micuţ peste şine
într-o viaţă de răs=plătit
pe malul carcerilor
se scutură tabăra blocului condamnat
cărămizi furate din combinat
cumulează frigul iernii
pentru vara şomerilor
pe malul carcerilor
aprind bătrânii zâmbete-n bodegă
în harababura zdreanţelor
picură lacrimi
printre şobolani şi flegmă
pe malul carcerilor
construim viitorul tehnic
sterilizarea grădinilor
unui imperiu de decor
© j.w.waldeck 2009
Please do not USE
anything of my work!
de trec spitalul judeţean
moartea mă mănâncă
şuşotea bunica-n van
.
după bătaia găştii-n pândă
pentru actele funciare
în smoala doctorilor tâlhari
.
de simte sufletul
o viaţă-ntreaga
nevoia să baricadeze uşa
.
o frică anume de pată neagră
zăvoreşte-n neştiinţă gura…
.
o presimţire vagă
obsedată fără scop anume
o răstignire interioară
răscolita-n taină spune:
.
falsificatori ai ţării
suflătorii cu verii
javrele organizate
de CaDavRU tăcut
.
şefii de pachete
şi chiulangii de băut
.
de mă-ntorc lângă amarul ţării
printre sfecle-n
credinţe inerte
.
văd bătăuşi
la ferestrele serii
în birturi de momeală
de peşte
.
compost de dat
peste ogoare
.
strigă sufletul în disperare
să dispari
că rasiştii te omoară
.
.
© j.w.waldeck 2009
Please do not USE
anything of my work!
neXul infinitului 