cât este posibil

atât de aproape
cât este posibil
între două ființe
  .
să te privesc
o viață întreagă
cum apari și dispari
  .
departe de orice fire
iubită
  .
chintesența plăcilor
cu ecouri stereo=tipe
poluate de frumuseți
  .
de fentele foștilor matadori
de clasament
.
departe de visele
unui nemort repetent
.
.
© j.w.waldeck 2009

la c r i m a unei flori rupte

mă scald în străfunduri
ca rază a cărei sursă
nu depinde de o curvă
.
 .
………..
 .
 .
din când în când
iubitele trecătoare
vor să cunoască
din basme o fiară
pentru copii
s-adoarmă
 .
 .
manipulate
de intențiile tale
să-mi revărs un gând
spre orificii goale
cu icoane sparte
de sfânt răsfrânt
 .
 .
relație stranie
sau dorești
să mă inculpi de rău
de-ți știu denaturarea
de parazit sufletesc?
 .
 .
în oglinda ei
fermecată de fată
tresare luna că rană orbită
în clipe dulci de vată
– cristale doar –
plângând zăpadă
 .
 .
cu luciri din miezul
unui înger fraged
și-ți dorești să ucid
sau să te scap
ce niciodată va fi
reflecție-n cap!
.
.
odată numai prepeleac pe plac
și filigran
ca cel fluture tremurător
pe care l-ai prins nesimțit
în colecția de ucigător
 .
 –
știind că iubesc inocența
lebedelor
cu sufletul în floare
încă nesorbit…
 .
 .
dar nu mă doare!
.
.
© j.w.waldeck 07.04.2009
.
Please do not USE
anything of my work

din senin

pot spune că-s dus cu sorcova
fără nişte şcolăriţe
pe lăbuţe-n faţa mea
. 
n-am trăit pe mulţumite
şi-m lipseşte tot ceva…
. 
leneveală de vise deşarte
parcă-n clipuri anemice
dispar şi-apar rapide…
. 
nişte sentimente abordate
nici n-au timp să renască
. 
valea fără urmă
răscoleşte-o ceaţă dementă
. 
dezbinare neuronală
apare-n ardere lumina
depărtată-n somnolenţă
. 
un cor prelung sună-n
gândul aburit de turme
. 
de zvonuri în turbulenţa
sfârtecata de umbre
. 
prost sau deştept
hai la horă sub luna-n ceaţă
s-o săruţi c-un somn de gheaţă
. 
căci de frica lor băgată-i
moartea zeilor în piept…
. 
.
© j.w.waldeck 2009
.
Please do not USE
anything of my work