Te am în mine

momentul hrănește infinit
și nimeni vede ochii umezi
privitori
dincolo de-ncăperile iadului
unde există doar durere-n
și ochi scrutători

sub nivel de atomi ea se…duce
un vis lucid
o palpitație dulce
tangibilă doar prin simțuri
dincolo de rânduri
doar suflet

suntem gata cu exteriorul
transmis
când mă gândesc la tine
am ochii închiși, șopti ea
o mângâiere interioară
ce iubea

© j.w.waldeck 2014

Atemporal

realități cronovariable
evaluate-n metamorfoze hipercuantice
multiplicate sub nesfârșite valori
pararealitati retroversale
posibilități încă ficționale
dar viitoare
în nimicnicia învârtită unei spirale
peste profundul negru din centrul unui zeu
unde stelele dănțuiesc
vibrând printre lumi ca niște flori
și dacă-ar fi să te fur însuși din nucleu
să fim iarăși împreună
întruchipați prin suflete ce iubesc

 

© j.w.waldeck 2014

Dansul flăcărilor

.

te visez înfășurată într-un voal roșu, catifelat
ca un trandafir înmuiat în zâmbete  
îndrăgostite de secrete
cu crestături adânci sub pleoape întredeschise
de fericiri fără regrete
 
unde tulburările sufletului par un labirint erotic
al sexului învingător
când te deschizi
într-un dans nebunesc: eșarfele se descompun
într-o lumină sângerie. care mă atrage spre floarea…  
spre miezul parfumat al nopții
fără afirmații sau ecuații
 
să mă deschei de petale, de priviri aruncate-n neant  
plutind cuvinte goale fără o atingere
respirând doar propriul oxigen sub cască
în fața incendiului căscat, cutremurat de-un univers aprins
 
și te strâng cu spinii tăi spre firea-mi sângerândă
într-un voal stacojiu, copt de culori
până murim pentru-un singur dans
într-un morman amăgit de memorii pierdute
atinși de clipa infinită unui singur zbor

iar flăcările nu întreabă de ce, ele ard  
prin propia erupție
.
.
.
.
© j.w.waldeck 2010
Please do not USE anything of my work!

.

simț înăscut

 .

n-am dreptul înăscut să iubesc

sub cadavre obscene –

sub cadre organizate:

(dez)golind înscenari trupești!

 .

aerisiri atrase de cer

supraviețuiesc cerșite

mai populare decât cântarea

Ro_Mâniei părăsite

 .

în secret doar, ubești drama

fără a strica caracterul inert

unei stafii, apărute-n faze REM:

însuflețind encefalograma

 .

dăruința curată n-are chemare –

n-are durată-n întreceri siderale

petrecută-n petreceri neurastenice:

posedați de-un singur duh importat!

 .

persoane tot mai populare

scot violarea vieții la suprafață:

suprafețe răsturnate-n grabă

granulând adaptări orfane

 .

lupte inferioare și rivalități

seduc animalele alfa

sub rangul concurenței

cu ierarhia imprezenței

 .

frustrant, ce fericiri simțim

ca doi nemorți, veșnici doar vii

împletind încoronări iluminate

sub încolțiri de soi sublim

 .

–

© j.w.waldeck 2016
.
Please do not USE anything
of my work!

focul divin

vina mea sunt venele tale
de sânge trandafiriu
marmorate sub gâtul tău moale
.
te doresc goală
lăsând lumea pe veci
neispăvită și mortală
.
flăcările curg prin mine
și fiecare strop de dragoste
zâmbește prin întreaga fire
.
îți iubesc ochii pierduți
ca niște stele rătăcite-n van
sfârșite într-un vis plăcut
.
dizolvat în roua-ți de lună
plângându-și razele înfiorate
peste vise e v a porate
.
dintr-un miez copt de gură
să-mi dezvălui chipul tău
să te preling într-o lagună
.
din care marea spumegă mereu
și valurile împreunate liniștesc
chemarea adâncă de Proteu
.
.
© j.w.waldeck 2008
.
Please do not USE
anything of my work!

vecinătate

o vecină cu iubitul ei
m-au trezit din somn la trei…
.
împreună-n neştire
spre nefire
într-o lume fără distanţe
fluidă-n lipsă
de timp de eclipsă
.
.
renaşti
.
transmiţându-mi
cascade de culori
.
VII!
.
.
radiezi sub pleo a p e argintii
trezindu-mă din somn
scăldându-mi mintea-n lumini
.
ce telepatic zvon!
.
calea lactee se dezbină
iar tavanul suspină…
.
dup-o moarte de stea
viaţă eternă!
.
ce foc neuronal
de artificii
m-a trezit cu delicii?
.
de atunci ochii i-am sorbit
pentru dovada transmiterii
sufletului metafizic
.
.
…
de curând plânge-n umbre
corpul cunoscut n-o mai atinge
chimia secată visează
împreunări necunoscute
.
fiinţa-i dată
săruturile-s pierdute
.
iar programul materiei
simplu se distrează…

.

© j.w.waldeck 2009

Please do not USE
anything of my work!

inimi nebune

noaptea…
pe nevăzute
îţi trec pragul virtual
şi uit de daruri ştiute
de ochi iubitori
de tine mi-e cald
respir ceaţă-n coridor

cu umbrela desfăcută
sub lămpile întunecate
unor borduri rupte
unde casele austriece
au pielea spartă
dar buze de marmoră
şi trepte de mirese

mi-am dat viaţa
pentru alţii
şi mi-a fost de ajuns
cu chipul nepătruns
şi corp de cerneală
dansez pe o undă
neterminata de gând

noaptea
te ştiu desculţa
prin şovăitoare umbră
copacii cresc spre cer
ca păru-ţi descolăcit
chemând în ger

o lumină suavă
le scaldă maidanul
algelor în vânturi păgâne
şi murmurul codrilor
îţi răspunde
îţi răsună!

să te simt în petalele
genelor suflate-n noroc
atingându-mi harpa
sufletului cu dor
uşor ca sămânţa de păpădie
cu sâni copţi pentru iubire
mototolind ca iarna iarba

iar aleele cresc
împreună
fără să se atingă
doar cerinţe umane păşesc
sub inimi veştejite
de prea multă lumina

© j.w.waldeck 2009

Please do not USE
anything of my work

suflete înstelate

urmăresc luna pe asfalt
despic stropii-n două
flăcări ne râd! cuvinte minţite
din reclame poruncite

mânuţele tale mă cuprind
petale albe de psalm divin
jertfind afroditei trandafiri
valuri dulci pişcate de vin

de visez în ochii tăi
fără frig aprind scântei
surâzându-mi lumea-i soare
nici o rană nu mai doare

tot prin minte zugrăvesc
lumi şi vis dumnezeiesc
mii de specii fără capăt
zmeu pe un val de freamăt

orice drum nepaşit şi ascuns
orice lume dispărută
nu scriu ce tipăresc din gând
las să ningă o nouă rută

şi când merg unde alţii alerg
parcă feţele se şterg
toată moartea e în viaţă
nu mă-ntorc lăsând-o-n faţă…

cuvintele-s aripi nedescrise
ning şi acoperă orice drum
nişte fulgi din neant aprinse
suflete instelate ce compun

© j.w.waldeck 2011

Please do not USE
anything of my work!