Sängele inimii

la vederea ta plină de vedenii
prin vene-mi curge fericire
sufletul tremură ca un boboc
afectat de roua vieții

care este vina dragostei mele –
care crima ei obscenă
în afară de-a te privi
fără de-a mă observa?

sângele inimii din piept inflamat
gustă suSpini ușori
hrănind îngerul întruchipat
aparținându-i constant

să înflorească iluminat
în frumu…setea-i de neegalat
scufundându-mă acolo-n vis
chiar dacă el nu poate plânge

.

© j.w.waldeck 1997

setea rănilor

în ploaia gândurilor tale
în amurgul viselor catifelate
de trandafiri în su s p i n i
cu răni zâmbitoare dulci
de flăcări adormite într-o stare
de îngheț  
dintr-un cutremur de timp
 
albind fiecare patimă prea lungă
ar distruge acea flacără eternă
prin care amintirea
ne înflorește mai dulce
decât viața  
sorbită prin lacrimi înflorite
doar pe suprafețe
.
.
.
© j.w.waldeck 2010
Please do not USE anything of my work!