zeii neantului

nu deviem din sânge orb uman
ci din esenţa sufletului cucerit
în vacumul nopţii eterne
viaţă nemoartă într-un cerc drăcit

inima dimensiunilor
revărsate-n nenumărate plase
legiunea legaţilor
din energii captivate

cuprindem nimicul şi-nventăm sfârşitul
un dor profund orbeşte setea
morţii-n noi urlă cu vântul
fără glas o gură rea de nea

în zbuciumul elementelor săvârşit:
un haos neînchipuit
de vreo voinţă priit
covor cosmic făr de sfârşit

zdrenţele morţilor sunt vuiet
ecou nimicitor cu chem de Dumnezeu
sursa seminţei fiecărui cuget
recoltând fără părere de rău…
.
.
© j.w.waldeck 2009
.
Please do not USE
anything of my work!

surasul strainilor

1. ortrava gândurilor rele
  .
stâlpișor cu stâlpișor
vecinii dărâmau
cărămidă cu cărămidă
ploile prelingeau
  .
casa neamțului
putrezea-n oftat
în fața șanțului:
rasistul colonizat
.
acum și făr de fețe
o normă fără milă
în rât urâtă sete
ți-o suge-n silă
  .
iacă! plec din rădăcină
faceți-vă mocirlă
copacii ajung cioturi tăiate
ogradele de ape luate
  .
  .
  .
2. a opta năpastă
  .
stâlpișor cu stâlpișor
blestemul vi-l cobor
nații străine vor zugruma
să-mi simțiți năpasta
  .
popoare noi surâd:
niște urgite ploi
împart un singur gând
într-o turmă de oi
  .
n-a fost loc destul
pentru grădini bogate
în labe de fuduli
rodul nostru dispare
  .
limba trece-n nume noi
orașe pustii înghit case mărețe
într-un cuib mișună alt soi
masa plină să-și alege
  .
prea obișnuiți a primii
mulți o dau în lume
alimentara minunii
să-i mențină-n urme
  .
acum cine-și vinde țara
și fuge mai rău de el
o fii chiar vânătoarea
după-un fir de pătrunjel?
  .
  .
  .
3. aceeași soartă
  .
plângem toți și ne răstim
cu mâinile-n buzunar
ura nouă s-o cinstim
politica dură de cobzar
  .
au rămas ațâțătorii
mituiți și pușcăriași
hoți onorați notorii
măscărici nu meseriași
  .
fuge omul cel mai drept
și își lasă mamă! casa
ca o haimana-n Vest
sufletul să-i umple jalea
  .
rușine fără margini
dincolo de hotare
leagănul sfânt de lacrimi
în inima-i seacă moare
  .
  .
© j.w.waldeck 2008

diSTINS

ranchiunos copil de ceară
aprins în fală
  .
cercetezi cât vei putea avea
cochetezi cu vremea rea
.
cu cercetorii n-ai milă
de lumânări ţi-e silă
.
ce ard din mâini bătrâne
goale de mere şi pâine
  .
ranchiunos copil de ceară
vine visul şi te cheamă
.
cu luminiţa ta vioaie
de grăsime te despoaie
.
de rămâi o aţă neagră
copil pedepsit de ceară
.
vierme subţirel întunecat
curăţat de propriul păcat
 .
păstrai lumina fără rost
dar tot stins ai fost…
.
.
© j.w.waldeck 2009
.
Please do not USE
anything of my work!