Căutare

neXul infinitului

poezii dintr-un univers interzis

Etichetă

Romania

destin programat

o lume sigura III
.
suntemi doar rezultate
experiențe aflate
cântă creatorii materiei prime
  .
superVISAți estetic
ma chère – stai cuminte
  .
frumusețe deplină
și te bucură munca menită
prin transfer genetic
  .
vor scăpa durerea
destinului fals
și vei simți plăcerea
unui veșnic dans
  .
însușit să revolteze într-una
din cauza obligației
prost menite
  .
niște stimulente adăugate
scot capacitate
  .
lărgesc orizontul privirii
  .
în brațe organizate
de îngeri
avatari ai ocrotirii
.
.
© j.w.waldeck 2008

.

Please do not USE
anything of my work!

o lume sigura IV

când mă veți găsi
bolnav
pentru astfel de gânduri răzlețe
  .
va rog să-mi dați mai bine un glonte
decât într-un birou
un p o s t
  .
că-mi place s-arunc cu boabe
la porumbei
din cer(c)uri solare
alerg alții pe trotuoare
îm apar doar în băl t o a c e
de primăvară
  .
realitatea construită
nu va lăsa un dubiu gol
acționând foamea
lumii montate
de nevoi neajutorate
  .
cu mari surse
de SECURITATE
va obține un maxim de efort
pentru societatea profitului
în ciuda ta date la export
  .
totputernic aparat
cu o MARE
de manageri
și birocrați executivi
a ne menține-n stadii
superficiale
  .
să nu-nter v e n i m
prin acțiuni centrale
ezitând pentru lucruri b a n ale
  .
în complet de=ACCORD
neglijăm adevărul reținut
  .
de ți se pare cunoscut
n-ai frică de ele –
  .
n-au realitate
că-i Saians Fiction frate
.
.
© j.w.waldeck 2008
.
Please do not USE
anything of my work!

surasul strainilor

1. ortrava gândurilor rele
  .
stâlpișor cu stâlpișor
vecinii dărâmau
cărămidă cu cărămidă
ploile prelingeau
  .
casa neamțului
putrezea-n oftat
în fața șanțului:
rasistul colonizat
.
acum și făr de fețe
o normă fără milă
în rât urâtă sete
ți-o suge-n silă
  .
iacă! plec din rădăcină
faceți-vă mocirlă
copacii ajung cioturi tăiate
ogradele de ape luate
  .
  .
  .
2. a opta năpastă
  .
stâlpișor cu stâlpișor
blestemul vi-l cobor
nații străine vor zugruma
să-mi simțiți năpasta
  .
popoare noi surâd:
niște urgite ploi
împart un singur gând
într-o turmă de oi
  .
n-a fost loc destul
pentru grădini bogate
în labe de fuduli
rodul nostru dispare
  .
limba trece-n nume noi
orașe pustii înghit case mărețe
într-un cuib mișună alt soi
masa plină să-și alege
  .
prea obișnuiți a primii
mulți o dau în lume
alimentara minunii
să-i mențină-n urme
  .
acum cine-și vinde țara
și fuge mai rău de el
o fii chiar vânătoarea
după-un fir de pătrunjel?
  .
  .
  .
3. aceeași soartă
  .
plângem toți și ne răstim
cu mâinile-n buzunar
ura nouă s-o cinstim
politica dură de cobzar
  .
au rămas ațâțătorii
mituiți și pușcăriași
hoți onorați notorii
măscărici nu meseriași
  .
fuge omul cel mai drept
și își lasă mamă! casa
ca o haimana-n Vest
sufletul să-i umple jalea
  .
rușine fără margini
dincolo de hotare
leagănul sfânt de lacrimi
în inima-i seacă moare
  .
  .
© j.w.waldeck 2008

balegă boierească

cum poate ieșii din zarzavat
minte cinstită de om curat
  .
decând lumea-i mințită
n-am văzut semenea viță
  .
duceau rușii ocnași
din carcere
– nu cei politici –
siluitori și ucigași…
  .
hăituind prin cartiere
să-nvețe conducerea țării
  .
se dădeau din resistenta
cu dungi roșii-n amprentă
  .
din tăietorii de beregate
s-au ales juedecatori
de sfate
  .
ofițeri de zdruncinat oase
stăpâni peste case
confiscate
  .
actuali familii capitaliste
protejând crime trecute
  .
cel cre-i numește pe liste
ajunge înger pe nevrute…
  .
n-am văzut întâiul mai
mai mort
decât în defilări de seceră
  .
cum spinii nu cunosc alt port
din uscături în secetă
  .
cine împarte acra pâine
nu cunoaște puiul fript
  .
de faci porcu șef de partid
tot porc ordinar rămâne

© j.w.waldeck 1991

din viață-n viață

greu ca într-un paradis cu mită
trăiești o clipă
și sensul se alege
unde setea crește
  .
  .
poți asimila mii de credințe
nefericit în cuget
când viața n-a ajuns
inutilă într-un rai
cu bucurie mălai
și secretul cărunt
  .
basm de multivers
dimensiuni ce desprind
redundante-n înțeles
paradoxe biruind
.
gravitația răsună
resonanta atrage
esența excită
iar presenta fură
  .
când nu vom suferi captivi
putem deveni
o sferă iluminată
prin voință curată
.
.
© j.w.waldeck 2009
.
please do not USE
anything of my work

scumpă România

floricică de mac de câmpie
roșie e-ntreaga iubire
foaie verde d-albăstrea
ajunge un cer și-o singură stea
soare galben de păpădie
însorită Românie
.
.
© j.w.waldeck 2009

muZeul gândirii

scrumul automatizării
coace
pe statui de zei
  .
domnind într-o pace
de tăiat miei
  .
suferim într-o lume
sub arme economice
de-o prostime
crescândă genetic
  .
  .
cărei divertisment
se poate cu ușurință câștiga
sub placheta democrației
capitaliste
  .
  .
au dreptul de-ași alege singuri
dictatorul
dintr-un cerc de lobbyiști
  .
este ceasul unui timp trist
  .
  .
țarcuri pătrate în stil bauhaus
redau alienarea
redundanței umane
  .
unei ființe cu țeluri învățate
împachetată
în condiții de reprezentare
și interese străine
  .
  .
când eram pionier de dictatUră
mă-ntreba într-o zi directoarea
unde mi-e uniforma?
.
Doamnă
răspundeam cu glas de înger:
mi-a căutat mama prin tot orașul
negăsindu-mi mărimea sau doară
uniforma necesară de liceu
  .
las că ți-o găsesc eu
scumpule!
– mi-a răspuns cu o mutră
fals împietrită
  .
aștept până-n ziua de față
uniforma care să-mi steie
  .
– formă unică de clon util
sub cherem de făptaș
  .
am învățat să-ntorc sistemul
contra lui
dar am rămas ocnaș
.
  .

visați concedii
tăcuți prin re=semnari
.
divulgări de exemplu
i-ar scoate-n evidență
dar firmele sociale pe net
le spală prin decret
  .
totul e numai mișcare
…financiară…
cu virtualizări de fiară
.
  .
trăim într-o lume transparentă
  .
suntem văzuți fără vedere

.

© j.w.waldeck 2009

prețul desăvârșirii

– incandescența demiurgului –

văpăi de mări din suflete fluide



nici un corp
din nici o parte
redă totalitatea
direcțiilor
și adevărul
totputernic


extins din prima clipă
de decădere
transformat
din prima creație
de pură plăcere…


în același timp
la locuri diferite
existențe doar
prin ancora materiei
dezvăluite



potențiale complementare
.
din stadiul ulterior de raze



te poți rupe din firea altora
știindu-te din aceași sursă?


ce nu va fi niciodată
nici n-a fost (cu rost)…



trăim
într-o enormă moarte trecută


și credem în revenire
în stadii superficiale
de persistență



ochiul adânc
al îngerului veșnic
nu va lăsa omului
decât orbirea



niște relicte fosile
în texturile cosmologiei


în focusul evoluției
dibuindu-și granițe
într-un clocot fără sens


dornic să-și spele energiile
necurmate și nelimitate



– incandescența demiurgului! –


minte strălucitoare
din prima minciună creată


într-o esența chinuită
de propria-i prezentă


și chipul similar întruchipat
s-a desprins oglindat



TOTUL
precurgea în ăst lăuntru
recurs din propria devoțiune


spre necunoscutul adorat…


unde fiecare
se de:termină
de singur
sau fiind însușit –

DEVINE



prin eternitatea nesfârșită
fiecare nou stadiu
are nevoie de puncte de vedere
și de surse de plecare



nu patru elemente magice
într-un unghi complet


nelimitate-s elementele cursive
din fiecare perspectivă


nu contează direcția
sensul
drumul
simbolica înmatriculată
de stereotipuri


cu vântul


în sensul tuturor surselor


limbă universală
a ideii originale


…poți continua la nesfârșit
cu numai un singur adevăr liber
dintr-o singură privire
proprie

.
.
.
© j.w.waldeck 2009
.
Please do not USE
anything of my work

:icondonotuseplz::iconmyartplz:

doina luminițelor

lumânările s-au stins
puiu mamei
de ce plângi?
.
se stinge
decât ce-a fost fără rost
ține-ți dragostea
sub adăpost măi!
 .
fără gură nici strigăt
doar din suflet cere
fără lume
nici cuget
luminița mea
arsă-n dor!
 .
luma n ă r i l e
s-au stins
mările toate s-au prelins
și din prima clipă
n-a rămas decât un fulger
băi!
 .
foaie verde
leac de tei
nu se pierde
ce-a trecut
și din toată radacina
n-au rămas decât idei…
 .
– și din toată inima
niște lacrimi uscăței
 .
albișori ca niște miei
amorțite reci scântei
 .
să te pierzi
în marea mare
sub o stea
veșnică de soare
 .
să te simți
cu suflet de raze
când un frig
făr de sfârșit
te cuprinde-n disperare
 .
lumânările s-au stins
mărțișor de negru amor

s-au lăsat doar albe fire

luminițe de prelins
doar din ochii plin de somn
unul numai nu le-a prins

să le țină în privire
.
.
© j.w.waldeck 23.03.2009
.
Please do not USE
anything of my work

:icondonotuseplz::iconmyartplz:

Blog la WordPress.com. Tema: Baskerville de Anders Noren.

SUS ↑

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe