Briză

fata umbla desculță
iar inima-mi lovea în suflet
cu cuie argintii
din porțile raiului

n-avea frică de răni
iar nisipul cald
și valurile
îi lingeau degetele

roze ca bobocii cireșilor
și urmele ei zâmbeau
umplându-se cu-n cer azuriu
de ochi albaștri

.

© j.w.waldeck 2010
.
Please do not USE anythingof my work!

bordura piscinei

scutură-ţi blana bălana Daniela
mâinile albe de scutece
prin atingere de nea
o hartă amăgită de pete

arhitectură păzită de socoteli
linioare firave de eleganţă veche
dar lipsite de suflet un înşel
de viitor bezmetic rece

piele suflată-n mătase
sânuri ucigător de frumoase
străpung lumina ca rozele
dar se strâng ca mimozele

cine-ţi alină păsărica dulce
parcă miere de Mai suge
şi totuşi eşti singura teamă
neatinsă de suflet o rană

când laşi sângele de fecioară
cu-un oftat plin de povară
rumenită la obraji
inima ţi-e tare când mă tragi…

suplă până-n vârful cotului
dai drumu prin oraş
fără frică de golanii portului
numai de-un amant mai gras

văd că răurile te ajung
şi că spinii te-npung
dai după muşte şi te miri
de ce rana scuipă-n siri

© j.w.waldeck 2009

Please do not USE
anything of my work