m-aţi trimis la cenusit drumuri
dincolo de carpaţii înfumuraţi
ocolesc grăjdarul sumbru –
politologilor piliţi de sfat
numai tineret prin chioşcuri mituite
centrele-s umplute de târfe
printre javre coteţe şi tricouri bulite
conserve cu peşte sub babe urâte
colo salasuiesc flori de copii
pe bureţi în canale aburite de fecalii
pe ziare cu teme din cult u r a generală
scheme cu tâmpenii din oboseală
tainele teroristilor cu cravate-n cuburi pătrate
se unesc în BĂNCILE foştilor COmunişti
celor – care lăsau fiicele violate de căţei
de-i băteau scriitorului cuie-n frunte
o frunte fără înfruntare freacă placate
pe vitrinele scumpelor alei vieneze
unei epoci superioare – dar prostite
de secolul naţional cu gelozii otrăvite
mai multă sare între picioare!
hai Mărie! cu sacoşele goale şi sparte oale!
n-ai luat pâine pentru mâine?
te-au scurtat de socoteală cu labele pe şine
aştepţi binele – surplusuri în fabrica cu Italieni
unde tinere trec la prietenie peste graniţă
şi tac! când le freci în pizda caldă
şi le fuţi pe actele false-n cur pân’ la ţâţă
împingi frica-n om de n-ai vatră şi masă
nici pat de pândă şi ultima oglindă
e sticla închisă de bere lâng-o pisică tremurândă
de frig veşnic în lumina beciului cu apa
se ridică bisericile ca sulele bogatanilor
în copilele sărmanilor fără haleală
mai cere preotul mită pentru viaţa amărâtă
şi-şi freacă barba neagră la paşti de pomană
m-aţi trimis ulcele la cenusit
urcă soarele pe albis şi ciorile ciocnesc
la geamurile gărgăunilor cu mercedes
care înainte vindeau oamenii la securişti
credeai în revoluţie şi spirit drept popor
şi vitregesti într-o ploaie de şomeri
rânjea fostul profet analfabet dictator
mai omenos decât vanzătorii de viitor…
© j.w.waldeck 2009
Please do not USE
anything of my work
neXul infinitului 