gând… dacă

un gândac urcat spre vârful ierbii
apăsat la pământ
de propriul greu
  .
de ce se agață din nou
mă gândeam
este speranța e viziunea
chemarea firii misterioase?
  .
crede într-o rază de soare
știe de-o dragoste
mai mare?
sau se urcă numai
că-l strânge nițel
  .
să nu se facă pe el
.
.
© j.w.waldeck 2008

simţ nesimţit

nicicând nu-ţi voi spune
că-ţi port sufletul la gât
de mure
sortite-n raze parfumate
  .
nicicând te rog pe nume
  .
  .
sorbi din clepsidra sângerata
visele mele
retrăite de fantome
.
  .
doresc să uit
frumu s e t e a
de care suferă lumea
.
scobind în răni
mai adânci decât iadul
inventat
de-un d:zeu nebun
.
  .
universul încins nesfârşit
revoltă prin stele muribunde
  .
lumini divine
căutând veşnic
o astfel de privire
de nemurire
.
  .
NIMIC umplut de fericire
(neştiută de con=stiinţe)
mereu în devenire inocentă
.
dar fără întâmplări mortale
vis embrionic în floare

© j.w.waldeck 2009
.
Please do not USE
anything of my work!