femeia floare

fularul nopții căzut ca macul
dezlegat de gâturi sufocate

îți ridici ochii cum plâng malurile
ninse-n luciri desfrânate
sub piele molecule calde

….înmărmurit albește ca marmura
un craniu straniu de dinozaur muribund
atingându-te-n gând, toate părțile
descifrând coperțile pentru rozul gurii
pentru sângele iscălit pe zâmbetul tău palid…
te sărut țâșnind și alunec sub pieptul tău
fierbinte acum, să-mi ascult fericirea
părăsindu-mă mereu

gâtul tău neted de șerpoaică nebună
devine lebădă sub lună  ¦ sub gură
când îți desfaci rochia
așezându-te cu ciorapi negri
să-mi respiri dragostea…

…din șire din aripi din vedenii
să mor dulce-n rana vicleană
care-mi extrage mințile
într-un mileniu nevăzut
să-ți suspin numele interzis
să-ți suspin numele-n abis

melodie de petale
buzele tale moi de floare

.
.
© j.w.waldeck 2009
.
Please do not USE
anything of my work

visătorul

covrigul lunii își preschimbă pielea
ochiului zeiesc
prin ardoarea ocrotită

zâmbet de fecioară de primăvară
liliac înveșmântat în zăpada nopții
orb în lumina celor pricopsiți

dus lăuntric de sine
saltimbanc pe unde invizibile
făr de sunet în liniștea mortuară
a dormitorilor

în zborul lui de catifea
zborul iubitorilor
zborul orbilor

departe de alaiul dezvelit și sorbit
prin fotografia ochiului
dezvelit

închinat invers contra timpului
singur în univers
vântură-n bătaia inimii

moale ca pata iubirii
dând vieții chip prin zbor
aruncându-și visele-n deșert
.
.
© j.w.waldeck 2009
.
Please do not USE
anything of my work!

crăiasa celor iubitori

luna oglindă-n
razele soarelui
singur de ea văzută-n
adânc străfund

nu se vor atinge nicicând
iar lumea nu vede
cele raze
plângând

care străbat orice distanță
prin curată speranță
care ating cu durerea lor caldă
acea piele dulce-dalbă

iubita celor neiubiti de fel
în nopți grele
simțind acel chem
de dragoste-n vene

cu ochii ridicați
spre ființa îndepărtată
nicicând
mai apropiată

© j.w.waldeck 2008
Please do not USE
anything of my work!

magia unui suflet

argintiu și viu și liber
ca suflul tău de nufăr
  .
plutind pe vise line
sărutând oglinzi divine
  .
inima brazilor sub lună
neaua le cunună
  .
adorm ca prin poveste
în poala ta cu primăveri
.
bobocii-s suflete eterne
cu lacrimi de ingeri
,
.
© j.w.waldeck 2009

ce-aș dori

ce-aș dori s-o sărut!
 .
să-și plângă acele mure
negre
întunericul afară
. 
până rămâne lumina pură
un nufăr
sub lună
.
.
© j.w.waldeck 2009
.
Please do not USE
anything of my work