sistemul inchis supraviețuiește

premergător ne apropiem de ideea sinistră

machina deii
de particule și variable-n deveniri
stadii redundante și reveniri secundante

nimic deține valoare fără
traiectoria contururilor de €șec
trăgători de sfori la fel de manipulați
descărcați pe-o moară de apă

atragerea vacumului transformă
declinul propriei uitări
într-o direcție formidabilă

vom întrece viteza luminii
și atunci vom inventa vi=Teze noi
storcând parale din distrugerea plasată
în consecință: declanșând nev o i
prizonierii unei ordini de=valorizări
mândri de spinarea încovoiată a școlilor
de unde știm să dăm din coate

PREGĂTIȚI
ca o bică-n plin suc la adă p o s t
pentru hamul impus sub datorii
repetând… d:zeul reinventat
care de singur nu reușește
să existe-n permanență curat
impostat sub interese

simbolul uniformei
pentru crescătorii imprimate
rupte din libertatea multiversala
a diversității adevărate
.
.
© j.w.waldeck 2009
.
Please do not USE
anything of my work!

II. demnitatea cunoașterii

lumea nouă plină de magazine

revarsă goliciuni intime

unde abundența ascundea mai bine

Democrația asta de termite

.

dar hei! aceleași reguli nasoale

fără perpeleală abzici de scoală

nu cumva să propui ideile tale

la muncă – când șeful le sustrage

.

dă-ți mintea prostului în funcție

ce-nvârte cu alaiul lui de nași

născociri dubioase – sau te-mpaci

adăpostit în sacra corupție

.

sunte-mi blegi buni de legați

până și neamurile jignesc

nu sunt ca voi – ci mi-am păstrat

sufletul jucăuș și firesc

.

cine-i inteligent vă vede valoarea

costați mult dar așa-i cu pierderile-nalte

gaura neagră înghite și marea

peștilor codiți în calități false

.

mai știi?

juma din sat apărea noaptea

cu fânul pe căruță – pe desubt porumb

și grâne furate din munca ta

.

mai știi

cine-și permitea zi și noapte țuică

și p-ăștia până-n ziua de față

nu-i prinde poliția că dau plată

.

de știi toate astea un lucru-ți spun:

viitorul e technic și va cere calitate

de ești frățior cu cele ușor îmbucate

îți vin timpuri grele și ambiționate

.

chiar de-ți lași opincile la barieră

nu te alegi în zece ani c-o casă

ocupând un post de primar Bănățean;

demnitatea cunoașterii n-are neam!

.

© j.w.waldeck 2008

Please do not USE
anything of my work!

I. romantică ruginită

mai știi

când ne venea cu javrele-n Timișoara?

de le prindeam cu sfoara

și de gât legam cravata

soimiilor rușinii?

 .

mai știi cum le fugărea miliția

sub râsul celor din tramvaie

cum corciturile tot scăpau

printre pepeni plini de paie?

 .

se luară și alții cu obiceiul

iar prostimea dură

se desfășura pentr-o nimică toată

întărind organele centrale

 .

sculați devreme

mândri lovitori inhaitati cu golanii străzii

scăpau de lege pentru bătăi plătite

de domni funcționari unși în tăcere

.

ca oriunde-n lumea pierdută

unde blocuri și fabrici se ridică

cu cărțile tale ești o insultă

în ochii acoliților neagra țintă

 .

mai știi?

stăteam fiecare-n rând

și-n regale goliciunea-n toi

parcă ne turba un singur gând

mirare de nu tăiam în noi

.

mai știi?

cum băteam cartierele Timișorii

după muzică metal și-n inimi rebeliune

de ne trecea libertatea-n fiori

și ne credeam vizionari minune?

.

așa-i când crezi că gloata-i cheia

și marea diformă genială ca ideia

din păcate nu eram sociali

atât rămase pentr-un drum final

 .

© j.w.waldeck 2009

.
Please do not USE
anything of my work!

generația străzilor

^scuzați-mi această mică răutate^

.
amintirile-s răsfirate-n

nisipul timpului

în nara adolescentă

de însuflețiri îngropate

de viu

.

țărm siropat pustiu

unde rasiștii țâșnesc

de negre ciori

când o mamă Gipsi

cu ai ei feciori –

goli goluți

să-i ierte Domnu!

dejoacă rândurile

venite după război

.

sânge necurmat de trenduri

de șiretenia băncii

necaptivat de vise deșarte

în orbirea capitală

pentru vistieria corporáții

.

ca „Nemți” trebuia să facem loc!

văd că locul nu rămâne gol

zace Transilvania-n mlaștina

ocupării la subsol

.

totuși cei privilegiați

și-nvatati să le dibuiască

nu reușesc suporta asemenea soartă

dar mai să scoată

ceva positiv din coate

.

râd mititeii cum razele de soare

topesc țurțuri neclintiți

.

ați uitat să-mpărțiți

și acum va doare?

pupând pupăza sub pană

că doar pământul lăsat

nu poate îmbogății

singur vechea gardă

.

© j.w.waldeck 2008

Please do not USE
anything of my work!

matricea desparțirii veșnice

ERAM…
dornic după realitate
prin care stafii învăluite-n timp negurat
pipăiau statui și formidabila atmosferă
de sferă ejaculată pe negândite
NU ERA
decât un zaț de imaginație
  .
se vor actualizate –
dar sunt mai îndepărtate
– mai distortionate
de orice acțiune decompusa-n clocotul
fotonilor
dansând prin guri deschise ca niște eclipse
articulate doar prin vise
  .
e glasul materiei!
  .
viața și moartea sunt doctrină
unde totul constrâns se dezbină
și-un singur lucru după eoane mintale
un rai!
ca nici o lume cunoscută
răsare cu alt grai
  .
și-nțeleg că nimeni nu percepe asamblat nimic
simțind fiecare legătură
cu ochii închiși
  .
doar interior și exterior
uniți prin minte
într-o traducere infirmă
.
.
© j.w.waldeck 2008

încolțită de spini

negura străbunilor
furtuna ecourilor
timpuriu… un sicriu sângeriu
sub casa bunicii omorâte
zace

de tâlhari rasiști bătută
prin camera stătută
cu mobilă veche umflată
cineva gemea
amintiri grele de nea

oglinde Austriece
arătau cum obloanele fluturau
iar perdelele dezveleau
contura
unei femei bătrâne

nimeni n-a dormit
în aste cusute line
covoarele grele
parcă mugeau
în piele

tabloul cu înger călăuzitor
– parcă s-ar prăpădi pereții –
îngenunchiază
vise pe piept
furate de suflul vietății

ardea într-o lumină
necruțătoare
și-n afară de noi
blestemul va asmuți-ntoate
flăcări șușotind război

trage vântul din pod
șuieră-n fântâni blestemate
de roate însângerate
încărcate
cu mațe nesăturate

nefiind rădăcina noastră
vorbind o limbă josnică
nori străbune s-adună
din bogăția unei lumi
acoperită cu ploșnițe

obstacolă-n nedrept
o casă măreață și lungă de chin
cu peri vișini și struguri
neatinse decât de duhuri
încolțită de spini

© j.w.waldeck 2008

nimeni nu doreste sa aminteasca alungarea etnica a Germanilor  din Romania,
de sechestrarile si amenintarea permanenta timp de 45 de ani cu motiv de ura de rasa
si de furt de proprietate. Astazi fosta garda si copii lor vand pamant strain si se lefaiesc
in case ocupate in era dictaturii.
Dar pentru o natie alungata vor inunda zece natii mai
straine si primitive spatiul „eliberat” si va veti trezi,
nu numai cu istoria falsificata, ci cu copii obligati sa-si paraseasca tara in mijlocul multor altora,
care nu vor tine cont nici de traditii, nici de istoria unei Transilvanii dominate de o influenta
inventata, privind orasele si arhitectura preluata de ocupatori.
Asta am mai scris-o in 1992…

Daca mai vin cativa sa ma ameninte, nu se schimba nimic din ce-i cunoscut
oriunde pe lume, numai din actele faptasilor se sterg urmele.
Mie nu mi-e frica de o haita de lasi care n-au priceput ca sunt rebut uman
intr-o lume in care natia nu mai conteaza ci numai forta proprie de creativitate
si o inima pentru diversitatea lumii libere!

balegă boierească

cum poate ieșii din zarzavat
minte cinstită de om curat
  .
decând lumea-i mințită
n-am văzut semenea viță
  .
duceau rușii ocnași
din carcere
– nu cei politici –
siluitori și ucigași…
  .
hăituind prin cartiere
să-nvețe conducerea țării
  .
se dădeau din resistenta
cu dungi roșii-n amprentă
  .
din tăietorii de beregate
s-au ales juedecatori
de sfate
  .
ofițeri de zdruncinat oase
stăpâni peste case
confiscate
  .
actuali familii capitaliste
protejând crime trecute
  .
cel cre-i numește pe liste
ajunge înger pe nevrute…
  .
n-am văzut întâiul mai
mai mort
decât în defilări de seceră
  .
cum spinii nu cunosc alt port
din uscături în secetă
  .
cine împarte acra pâine
nu cunoaște puiul fript
  .
de faci porcu șef de partid
tot porc ordinar rămâne

© j.w.waldeck 1991

muZeul gândirii

scrumul automatizării
coace
pe statui de zei
  .
domnind într-o pace
de tăiat miei
  .
suferim într-o lume
sub arme economice
de-o prostime
crescândă genetic
  .
  .
cărei divertisment
se poate cu ușurință câștiga
sub placheta democrației
capitaliste
  .
  .
au dreptul de-ași alege singuri
dictatorul
dintr-un cerc de lobbyiști
  .
este ceasul unui timp trist
  .
  .
țarcuri pătrate în stil bauhaus
redau alienarea
redundanței umane
  .
unei ființe cu țeluri învățate
împachetată
în condiții de reprezentare
și interese străine
  .
  .
când eram pionier de dictatUră
mă-ntreba într-o zi directoarea
unde mi-e uniforma?
.
Doamnă
răspundeam cu glas de înger:
mi-a căutat mama prin tot orașul
negăsindu-mi mărimea sau doară
uniforma necesară de liceu
  .
las că ți-o găsesc eu
scumpule!
– mi-a răspuns cu o mutră
fals împietrită
  .
aștept până-n ziua de față
uniforma care să-mi steie
  .
– formă unică de clon util
sub cherem de făptaș
  .
am învățat să-ntorc sistemul
contra lui
dar am rămas ocnaș
.
  .
…
visați concedii
tăcuți prin re=semnari
.
divulgări de exemplu
i-ar scoate-n evidență
dar firmele sociale pe net
le spală prin decret
  .
totul e numai mișcare
…financiară…
cu virtualizări de fiară
.
  .
trăim într-o lume transparentă
  .
suntem văzuți fără vedere

.

© j.w.waldeck 2009

blasfemia speranţei

viciu dist r u g ă t o r
. 
covor de stane
împietrite
. 
clădită cult u r ă
minimă fără inimă
. 
aţîţă umbrele-n spate
. 
conştiinţa plantelor
sparge cara-păciile
statuilor nemil o a s e
 .
şi doboară
totputernica greutate
 .
cu firave seminţe
.
.
© j.w.waldeck 2009
.
Please do not USE
anything of my work