la mijloc de răscruce

trecut-am plopii
la mijloc de răscruce
bătea vântul
și mașinile treceau ca fiare
pas cu pas pe drumul înghețat
te-am lepădat din singura lume
 .
fiecare piere singur
la locul lui ispășit
de dureri și cu vederi
de parcă adevărul ivește
în clipele de urme
al sufletului asuprit
  .
  .
…
trecut-am sfinții
la pereți de aur
cum treci lucruri amare
să simt libertatea-n viață
aspru asuprit
de-al lor balaur
 .
fiecare se roagă
dar nu percepe:
cel ce creează
amăgiții întrece
în clipele odioase
cu lucruri frumoase
se alege!
 .
alintat de artă
străpunsă-n vis
– cât de ne-nțeles o fi –
cu inima moale
dar voința tare
nu te pierzi
în hapsânul abis
. 
 .
…
trecut-am plopii
la mijloc de răscruce
și dragostea
pentru Verena și Christina
rămâne-n groapa oarbei nopți
un bibelou carnal
veștejit la frunte
 .
trecut-am părerile de rău
sau de folos
și nebunia agreării la culme –
pricep cuvântul lui Hristos:
singur nu-s!
(unde posed o lume…)
.
.
© j.w.waldeck 2009
.
Please do not USE
anything of my work

iubita așteaptă

spini negri zvârcolesc sârma
în jurul țărmului de nori
șterși mintal

o barcă neagră
șuieră sub vânturi

o ființă firavă
își descoperă primăvara
cu surâs de sânge

nu este fata din vis
nici îngerașul de ceară
cu pieptul aprins
dorind să moară

te-a jefuit un vampir psihic
de dragoste lăuntrică

oceanul viselor s-a liniștit
ca o bandă de film ruptă

vei răstigni
ca celelalte clipuri
în droaia de nimicuri

pentr-un falsificator de teme
te-ai aruncat într-o vedere…

roză sângerândă de durere
cu spini ascuțiți de plăcere

rana sufletului pierdut
într-un lac vicios
de înger căzut

oglinda rea din adânc
și privitorul așteptând

singura proiecție de iubit
într-un cerc des-mințit!

© j.w.waldeck 2009

Please do not USE
anything of my work

picături

tablou vechi
ngreunat cu mărgele
retras încetişor
după perdele
 .
umbrit de timp şi supt
de frumuseţe ascunsă
vaccinat cu întuneric
de-o taină profundă
 .
în vechea sa privire
oftare neclintită
tabloul aminteşte doar
ce niciodată respiră
 .
rămâne veşnic dornic
o minte smintită
în propria-i rană
cu drag se ciuguleşte
. 
inima spartă
nu mai cugetă de soartă
nu se răsteşte
la dumnezeul mut
din cer
. 
fără bucurie
în victoria ei nemoartă
de aţi rămâne
pe veci prizonier
.
.
© j.w.waldeck 2009
.
Please do not USE
anything of my work!

spaţiu

fără întindere
doar prin iubire
fără libertate
fără ieşire
  .
tot ce crezi
nu trăieşte
decât fără respir
în cuvinte de martir
  .
în loc de orizont
în loc de un loc
înlocuit de braţe
neclintite de fier
.
strânge-mă!
minţile să-mi pierd
iubeşte-mă!
până-mi storci inima
 .
doar prin iubire
fără libertate
doar retrăire
fără respiraţie
.
.
© j.w.waldeck 2009
.
Please do not USE
anything of my work!

Luceferi

razele unei flori de soare
seminţe negre cu gene coapte
plaiuri înflăcărate
cuvintele doar şoapte
  .
sâmburi launtre
CE PRIND VIAŢĂ
(universe împreunate)
  .
lămpi urbane însingurate
zâne mici luminate
.
inimi descojite de plăceri
palpitând prin tăceri
.
coji veştejite de frunze
se-ncolăcesc cu aripi de zmeu
într-un somn de umbre
  .
siri crispate de vârcolaci
tremură-n singurătăţi ude
însetate
de atingeri visate
.
şi niciodată va fi străin
ce m-atinge cu aripi de brumă
  .
trecătoare între copaci
cupindu-mi faţa
şi răsfirând
sufletul înveşmântat în lilieci
  .
fiecare la c r i m ă
înveleşte un vis pierdut
într-o veşnicie de gând
.
şi-n marea singurătăţii eterne
două fantome firave se ating
înecându-se-n zâmbete
de stele
  .
  .
A© j.w.waldeck 2009
  .
Please do not USE
anything of my work!

Titirez

vezi musca violată de un parfum
încordându-i simţul
şi bizzzzar!
mai bine moare-n carne
decât nevătămată
de plăceri în cerul clar

biotop biologic
încrezut în libertăţi şi siguranţă
definite premergător
de un creier simbiotic
se oboseşte-n ultima variantă

singura dragoste
şi fiecare dată
acelaşi reflex uman
de împlinire
aceaşi răsplată…

momentul zero
infinituri fractale
secunde-n era ficţională
lumina ce răsare
zbor cădere zbor!

© j.w.waldeck 2009

Please do not USE
anything of my work!

mărul de aur

zâmbetul interior este suflul vieţii
sărutul drăgălaş ale unei fecioare
mărul de aur pentru vise necurmate
bucuria iedului săltat peste flori călcate
picătură de rouă în ochii trandafirilor
pentru-o nouă zi cu soare
nectar din belşugul inimii
respiraţia universului nesfârşit

© j.w.waldeck 2009

do not USE
anything of my work