frunze maro

ura unui homist securist
vărsată-n guri fără păreri proprii
mulţumite de ieftine copii
.
preaslăvită decădere
într-o neagră mârşavă părere
de rău…
.
o seringă plină de energie negativă
stârnită-n viclenia coruptă
alai indiferent de păpuşă
.
evită adevărul pentru-a pierde
sub dependenţa părerii
jocul tălpilor pe flegme
.
defilează mormolocii
răstigniţi cu gânduri naţionale
acriti în banal actori de emoţii
.
laurii doriţi seduc
contrariul necunoscut ajunge curat
iubindu-şi fiinţa de substrat
.
borfaşii se supără prin cauza
atinşi în fiecare fibră
iar ceasuri similare merg înapoiat
.
foi de valori veştejite
nu-s de mine îngălbenite-n ciudă
copii voştri lepădaţi de minciună
.
vor scutura poruncile false
şi legământele de veche ură
măturându-le scârbiţi în urmă

.

© j.w.waldeck 2009

Please do not USE
anything of my work!

cu ciucuri

cartofii tăvăliţi de singuri
masă zburdalnică de fluturi:
o pită neagră amară
prăjită-n usturoi cu smoală

atunci credeţi vorbelor sfinte
incitaţi de-nmorţiţi vânduţi de regim
vezi cum Dumnezeu se chinuie
când se-nmultesc de/plin

schingiuind – de-ai gândurile tale
de ajungi făr’ de tocmeală
bagă seamă că-n bidonul lor
mişună răutatea ca uriaş nor

norul viu de sângeroşi sugari
năpustit pe fiecare măgar
suge prostia pan’ se stinge
dar nu dispare ci se-ntinde

de zici un adevăr fără dovadă
iese lucrul la iveală
promise după moarte n-au fericire
dar linişteşte o sărăcie

© j.w.waldeck 2009

Please do not USE
anything of my work