paradisul grădinarilor

drăguți!
golumbii ăștia căcăcioși
dau la temple ciubuc
în numele lui TRISTos
de țin ghiolbanii-n frâne desfrânate
de propriile îngropate păcate
  .
  .
căci duhul sfânt
albește putrezeală
pe gălbenușuri lucioase
ca țâțele curvei babilonice
gulii umflate
lustruite cu șandramaua
  .
  .
plini de șobolani roșii
secerând nehaliți
cei neinfluențați
fără credință închegată
de balamucuri și putere
cu sfinți muți
auriți în vâscoasă miere
  .
  .
căci bun o duc trădătorii
prin veacuri
ca mâța tot în patru labe cad
torcând pe lângă mese pline
și nu-ntreabă de unde vine
  .
  .
mă popă
cu Dumnezeu la gușă
de treci izlazu – o să te rupă!
ți-au lins mâinile nemuncite
și te-au hrănit
cu merinde
  .
  .
de vezi cloanțele
la colțuri
dând din boabe pentru vrăjuri
tu nu ești mai bun
cu nici o iotă
fire-ai al dracului de popă!
  .
  .
prin Zeu și om
leu de pomană
devii gura adevărului
instructor în garda națională
pentru mântuirea răului
.
.
© j.w.waldeck 2008
.
Please do not USE
anything of my work!

nicicând blând

langosii din piața 700
au devenit subțiri și arși
mi-a povestit mama
.
.
știu cum alergam din clase
în pauze pentru langoși calzi
între palme-n iarnă
.
.
nu citeam Vlahuță
și alți popândăi politici
să-mi stric timpul tânăr cu-nflorituri
decăzute din prima clipă
.
.
predam referate despre cărți necerute
iar mutra profesoarei se acri
și părăseam clasa să fac pipi
.
.
n-au înțeles cum acest copil
poate fi indiferent
la notele și părerile lor
.
.
citeam din mine
uciderea dumnezeiilor
și-nvătam de la Români
s-o zic fără decor
.
.
preotul catolic
mă măsura-n priviri aspre
de-i zâmbeam metaforic
.
.
nicicând nume noi
pentru piețe și locuri
întrec trei generații
.
.
la fel în școli sub regia
conflictelor vechi
prin răs-plătiri noi
.
.

© j.w.waldeck 2008

Please do not USE
anything of my work!

alba neagră

crimele iadului uman:
fără diavol
făr de scop!
. 
frica-n suflet băgată
descoperă mutra adevărată
 .
bunul eliberează
 .
răul te leagă…
.
.
© j.w.waldeck 2009
.
Please do not USE
anything of my work

negură

neg ura
. 
unei divinităţi
unde minciuna
se iubeşte singură
. 
fabrici celulare
despică podoabele
proprilor rădăcini
. 
blegie conectatata
de fese încurajate
. 
sub paltonul lumii
înfigeţi arborele negru
de exterminare umană
. 
stafii zbârcite
înmulţindu-se-n deşerturi
de cărnuri
şi rechizite
. 
realitatea gazată
prin conserve chimice –
reduce din viaţă
inconştienţii de piaţă
.
însingurare sfântă
a z=eului promiţător
. 
prin spaimă în/sfârşit
laCRIME sparte-n
noi oferte de osândă…
.
cum Dumnezeu singur
nu poate fi Dumnezeu
. 
omul izolat
decade-n substrat
.
.
© j.w.waldeck 2009
.
Please do not USE
anything of my work