adevărul minte fără minunea adevărurilor
.
o singură constelație
.
nu redă nicicând o creație
.
.
.
© j.w.waldeck 2009
.
fiecare nou gând eliberator
amenință sfințenia dogmelor
adevărul minte fără minunea adevărurilor
.
o singură constelație
.
nu redă nicicând o creație
.
.
.
© j.w.waldeck 2009
.
fiecare nou gând eliberator
amenință sfințenia dogmelor
spălăciți cu potopu
jurnaliști jupuiți
își șterg jegul pe numele tău
într-un artizanat mituit
.
trag jupânii cu-n tun propagandist
după fiecare șoricel mic
stropind ca vacile-n haită
cu coada murdară
ca și alții să pară
.
să-i vezi pe răsplătiți
jurând independență
iscăliți în Lobbiuri împărțind
forme epuizate și complicate
permise de mass-media
.
se-nvârt pe-o coadă de iscoadă
la gât o roșie cravată
ca o limbă atârnată
.
un dicționar strâmb de decor
joacă o țară cu principii
dezinformând un popor
zurgă_lei
înspinați și complice
.
.
© j.w.waldeck 2009
.
Please do not USE
anything of my work!
negura străbunilor
furtuna ecourilor
timpuriu… un sicriu sângeriu
sub casa bunicii omorâte
zace
de tâlhari rasiști bătută
prin camera stătută
cu mobilă veche umflată
cineva gemea
amintiri grele de nea
oglinde Austriece
arătau cum obloanele fluturau
iar perdelele dezveleau
contura
unei femei bătrâne
nimeni n-a dormit
în aste cusute line
covoarele grele
parcă mugeau
în piele
tabloul cu înger călăuzitor
– parcă s-ar prăpădi pereții –
îngenunchiază
vise pe piept
furate de suflul vietății
ardea într-o lumină
necruțătoare
și-n afară de noi
blestemul va asmuți-ntoate
flăcări șușotind război
trage vântul din pod
șuieră-n fântâni blestemate
de roate însângerate
încărcate
cu mațe nesăturate
nefiind rădăcina noastră
vorbind o limbă josnică
nori străbune s-adună
din bogăția unei lumi
acoperită cu ploșnițe
obstacolă-n nedrept
o casă măreață și lungă de chin
cu peri vișini și struguri
neatinse decât de duhuri
încolțită de spini
© j.w.waldeck 2008
nimeni nu doreste sa aminteasca alungarea etnica a Germanilor din Romania,
de sechestrarile si amenintarea permanenta timp de 45 de ani cu motiv de ura de rasa
si de furt de proprietate. Astazi fosta garda si copii lor vand pamant strain si se lefaiesc
in case ocupate in era dictaturii.
Dar pentru o natie alungata vor inunda zece natii mai
straine si primitive spatiul „eliberat” si va veti trezi,
nu numai cu istoria falsificata, ci cu copii obligati sa-si paraseasca tara in mijlocul multor altora,
care nu vor tine cont nici de traditii, nici de istoria unei Transilvanii dominate de o influenta
inventata, privind orasele si arhitectura preluata de ocupatori.
Asta am mai scris-o in 1992…
Daca mai vin cativa sa ma ameninte, nu se schimba nimic din ce-i cunoscut
oriunde pe lume, numai din actele faptasilor se sterg urmele.
Mie nu mi-e frica de o haita de lasi care n-au priceput ca sunt rebut uman
intr-o lume in care natia nu mai conteaza ci numai forta proprie de creativitate
si o inima pentru diversitatea lumii libere!
© j.w.waldeck 2008
.
când mă veți găsi
bolnav
pentru astfel de gânduri răzlețe
.
va rog să-mi dați mai bine un glonte
decât într-un birou
un p o s t
.
că-mi place s-arunc cu boabe
la porumbei
din cer(c)uri solare
alerg alții pe trotuoare
îm apar doar în băl t o a c e
de primăvară
.
realitatea construită
nu va lăsa un dubiu gol
acționând foamea
lumii montate
de nevoi neajutorate
.
cu mari surse
de SECURITATE
va obține un maxim de efort
pentru societatea profitului
în ciuda ta date la export
.
totputernic aparat
cu o MARE
de manageri
și birocrați executivi
a ne menține-n stadii
superficiale
.
să nu-nter v e n i m
prin acțiuni centrale
ezitând pentru lucruri b a n ale
.
în complet de=ACCORD
neglijăm adevărul reținut
.
de ți se pare cunoscut
n-ai frică de ele –
.
n-au realitate
că-i Saians Fiction frate
.
.
© j.w.waldeck 2008
.
Please do not USE
anything of my work!
1. ortrava gândurilor rele
.
stâlpișor cu stâlpișor
vecinii dărâmau
cărămidă cu cărămidă
ploile prelingeau
.
casa neamțului
putrezea-n oftat
în fața șanțului:
rasistul colonizat
.
acum și făr de fețe
o normă fără milă
în rât urâtă sete
ți-o suge-n silă
.
iacă! plec din rădăcină
faceți-vă mocirlă
copacii ajung cioturi tăiate
ogradele de ape luate
.
.
.
2. a opta năpastă
.
stâlpișor cu stâlpișor
blestemul vi-l cobor
nații străine vor zugruma
să-mi simțiți năpasta
.
popoare noi surâd:
niște urgite ploi
împart un singur gând
într-o turmă de oi
.
n-a fost loc destul
pentru grădini bogate
în labe de fuduli
rodul nostru dispare
.
limba trece-n nume noi
orașe pustii înghit case mărețe
într-un cuib mișună alt soi
masa plină să-și alege
.
prea obișnuiți a primii
mulți o dau în lume
alimentara minunii
să-i mențină-n urme
.
acum cine-și vinde țara
și fuge mai rău de el
o fii chiar vânătoarea
după-un fir de pătrunjel?
.
.
.
3. aceeași soartă
.
plângem toți și ne răstim
cu mâinile-n buzunar
ura nouă s-o cinstim
politica dură de cobzar
.
au rămas ațâțătorii
mituiți și pușcăriași
hoți onorați notorii
măscărici nu meseriași
.
fuge omul cel mai drept
și își lasă mamă! casa
ca o haimana-n Vest
sufletul să-i umple jalea
.
rușine fără margini
dincolo de hotare
leagănul sfânt de lacrimi
în inima-i seacă moare
.
.
© j.w.waldeck 2008
cum poate ieșii din zarzavat
minte cinstită de om curat
.
decând lumea-i mințită
n-am văzut semenea viță
.
duceau rușii ocnași
din carcere
– nu cei politici –
siluitori și ucigași…
.
hăituind prin cartiere
să-nvețe conducerea țării
.
se dădeau din resistenta
cu dungi roșii-n amprentă
.
din tăietorii de beregate
s-au ales juedecatori
de sfate
.
ofițeri de zdruncinat oase
stăpâni peste case
confiscate
.
actuali familii capitaliste
protejând crime trecute
.
cel cre-i numește pe liste
ajunge înger pe nevrute…
.
n-am văzut întâiul mai
mai mort
decât în defilări de seceră
.
cum spinii nu cunosc alt port
din uscături în secetă
.
cine împarte acra pâine
nu cunoaște puiul fript
.
de faci porcu șef de partid
tot porc ordinar rămâne
© j.w.waldeck 1991
Blog la WordPress.com. Tema: Baskerville de Anders Noren.