Dualitatea nu este numai o lipsă de fantezie
ci și o închisoare dogmatică
care nu admite, că tot ce se întretaie, se îndepărtează
și se preschimbă într-u totul!

J.Waldeck

 

de ce să-m pierd ochii
unde nu-i nimic neatins de atins
adorând frumosul fizic
priSOSul zilnic, corupt de lăcomie
și-n poală să-ți mint  
ca artiștii ăștia minimalistici
cu modernitatea lor sterilă?

nu întreba din ce aliaj sunt făcut
că-ci nu m-a inventat cineva dinadins
după un plan forțat  
întretăiat din două bucăți brute de lut
care mai adineauri  
n-au existat nici în trecut
ca idei: ca izvor infinit  

întreabă-mă fără cuvinte
dacă totul ce gândim n-a existat  
înainte  
dacă tot ce simțim nu s-a repetat greșit
și prin greșeală s-a dezvoltat
spre game noi și combinații
în…tâmplătoare / abia gândite

 

© j.w.waldeck 2014