în ploaia gândurilor tale
în amurgul viselor catifelate
de trandafiri în su s p i n i
cu răni zâmbitoare dulci
de flăcări adormite într-o stare
de îngheț  
dintr-un cutremur de timp
 
albind fiecare patimă prea lungă
ar distruge acea flacără eternă
prin care amintirea
ne înflorește mai dulce
decât viața  
sorbită prin lacrimi înflorite
doar pe suprafețe
.
.
.
© j.w.waldeck 2010
Please do not USE anything of my work!