găstele petalelor
s-au sters din hartia
visului alb
.
surasul razelor
si-a decupat
fiecare speranta
.
ai ramas
cu identitatea altora
lipicios ca un melc
.
ce-si scoate sensul
doar pe urme alune c o a s e
si sclipeste saruturi
.
pe orice obiect
prin care-si uita fiinta
intr-o noua coaja
.
dar acest flacon moale
poate-a costat sudoare
si pita unei inimi
.
.
© j.w.waldeck 2009