durerea soarelui alb!
zvâcnirea sângelui pierdut!
cât de frumos îşi pierde sufletul!
ah… de ce plângi draga mea?
nu-ţi voi vedea moartea
şi nici strigătele nu vor tortura…
prin lumi albe modelate
prin corpuri dure nestemate
prin aminţiri dizolvate
hai să facem dragoste
să ne pierdem în Dumnezeu
unde nimic contează
© j.w.waldeck 2010
Please do not USE
anything of my work!
Lasă un comentariu